Reprezentanții Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării au atras atenția, în cadrul consultărilor pentru actualizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de joi că propunerile lor anterioare nu au fost luate în considerare, deși au făcut demersuri prin cinci canale diferite.
Ei au propus în cadrul dezbaterilor un set de reforme structurale care să conducă la o mai bună finanțare a sectorului de cercetare, la internaționalizarea cercetării și la valorificarea economică a rezultatelor cercetării, se arată într-un comunicat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Consultările pentru actualizarea PNRR sunt în curs la sediul Ministerului Investițiilor, pe 28 ianuarie 2021 fiind lansate consultările între ministere, în plan tehnic, pe grupuri de lucru pe domenii, pentru identificarea priorităților și proiectelor care vor fi incluse în versiunea actualizată a PNRR.
În cadrul dezbaterilor, Marius Vasiliu, secretar de stat MIPE, a amintit că a luat în calcul criticile Comisiei Europene cu privire la varianta actuală a PNRR din perspectiva reformelor necesare României.
„Față de ceea ce am precizat privind criticile Comisie Europene asupra bucăților transmise, încercăm să corelăm lista de investiții cu prevederile Regulamentului și cu solicitările Comisiei Europene”, a declarat secretarul de stat MIPE.
Reamintim că în decembrie anul trecut Comisia Europeană a criticat dur documentul propus de guvernul Orban pentru atragerea celor 30 de miliarde de euro de la UE pentru relansarea economică. Comisia a reproșat guvernului că PNRR nu prevede nici o reformă serioasă în domenii precum digitalizarea, protecția mediului, sustenabilitatea economică sau educația. Reproșurile Comisiei Europene au venit în cadrul discuțiilor tehnice cu partea română. În acest context, dezbaterile au fost reluate pentru actualizarea PNRR.
În primii 2 ani România va putea încasa de la Comisia Europeană sume considerate avans pentru reformele asumate
Marius Vasiliu a explicat că în primii 2 ani România va putea încasa sume de la Comisia Europeană în baza îndeplinirii unor pași sau a unor reforme care nu sunt bazate pe proiecte. Aceste sume vor putea fi considerate avans pentru reformele asumate, dacă acestea sunt precedate de crearea unui cadru instituțional și legislativ prin politici, strategii sau acte normative. PNRR și reformele finanțate pot fi implementate până la 31 august 2026.
În cadrul dezbaterii privind Mediu de afaceri, ecosisteme antreprenoriale, reprezentanții Ministerului Economiei au propus ca prin intermediul PNRR să fie finanțate instrumente financiare, dar și simplificarea vieții antreprenorilor prin digitalizare.
În ceea ce privește dezvoltarea domeniului Cercetare, inovare, digitalizare, în timpul reuniunii reprezentanții ministerului de linie au atras atenția că propunerile lor anterioare nu au fost luate în considerare, deși au făcut demersuri prin cinci canale diferite. Joi, 4 februarie, aceștia au propus un set de reforme structurale care să conducă la o mai bună finanțare a sectorului de cercetare, la internaționalizarea cercetării și la valorificarea economică a rezultatelor cercetării. În domeniul digitalizării reformele propuse sunt orientate către digitalizarea registrelor de date guvernamentale, interconectarea și interoperabilitatea sistemelor informatice existente, actualizarea serviciilor digitale și lansarea unora noi, promovarea tehnologiilor care cresc calitatea vieții.
MIPE a început în această săptămână consultările pentru actualizarea PNRR. Informații privind consultări sunt disponibile pe site-ul MIPE.
„PNRR este un suport bugetar pentru reforme și așa vă propun să gândiți când selectați potențiale proiecte. Iar ceea ce înțelegem prin reforme se referă la cele prinse de Comisia Europeană în recomandările specifice de țară. Ne putem uita la recomandările din ultimii 2 ani dar și alte reforme structurale ale României semnalate de-a lungul anilor și nerezolvate până acum. Vom lucra împreună în această lună, zi de zi, pentru a avea cele mai potrivite proiecte în PNRR și pentru asta vom strânge inclusiv ideile valoroase de la partenerii din ONG și mediul de business”, le-a transmis Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene reprezentanților ministerelor.
La dezbatere au mai luat cuvântul, din partea MIPE, Marius Vasiliu, secretar de stat și Nicolae Toderaș, coordonator tehnic pentru PNRR. Online au participat peste 130 de reprezentanți ai ministerelor.
Potrivit Memorandumului adoptat în Guvern pe 20 ianuarie termenul de transmitere către Comisia Europeană a documentului este foarte strâns, respectiv sfârșitul lunii aprilie 2021, așadar este necesar un efort conjugat al tuturor ministerele de linie cu proiecte potențiale în PNRR. Începând de luni, 1 februarie au loc discuții tematice zilnice, între reprezentanții ministerelor, pe cele 10 grupuri de lucru stabilite pe domenii. Discuțiile tematice se vor desfășura până pe 19 februarie, în două runde, după care vor fi integrate propunerile pentru Planul actualizat.
Reamintim domeniile celor 10 grupuri de lucru care au fost stabilite prin Memorandum, pentru a acoperi domeniile celor 6 piloni ai Planului Național de Redresare și Reziliență:
Transport – 1 și 15 februarie
Mediu, schimbări climatice, energie, eficiență energetică – 1 și 15 februarie
Dezvoltarea localităților urbane – 2 și 16 februarie
Agricultură și dezvoltare rurală – 5 și 16 februarie
Sănătate – 3 și 17 februarie
Educație – 3 și 17 februarie
Mediu de afaceri, antreprenoriat – 4 și 18 februarie
Cercetare, inovare, digitalizare – 4 și 18 februarie
Îmbunătățirea fondului construit – 2 și 19 februarie
Reziliență în situații de criză – 5 și 19 februarie